Video-documentar

Moguliziunea. Stapanii imaginilor

de Vlad Stoicescu si Diana Oncioiu | Foto: Dela0.ro 22-10-2015

La inceput a fost Realitatea TV. Mai tarziu modelul s-a clonat, cu 11 canale de stiri pe piata, si tot mai multi aspiranti la titlul de mogul. Fiecare isi fabrica propria versiune a realitatii, caci fiecare dorea sa faca "jocurile". La mijloc au cazut jurnalistii, dar mai ales interesul public.

Intr-una din primele zile ale verii anului 1997, prima pagina a cotidianului “Evenimentul zilei” gazduia un comentariu semnat de Cornel Nistorescu si intitulat “Culoarea banilor”.

 

Ziaristul relata cum fusese cautat de un misterios om de afaceri, cu aer de “camatar modern”, care “folosea carja pentru a compensa o deficienta de mers” si dovedea o abilitate uimitoare de a “adulmeca banii asa cum somnul adulmeca noaptea, pe luna, pestii marunti care vagabondeaza prin valuri”.

 

Omul de afaceri era Sorin Ovidiu Vintu si-l cautase pe Nistorescu pentru ca dorea “un plan inteligent” de a intra pe piata media. Planul era urmatorul: “Angajam un redactor-sef si acesta executa ordinele prin telefon. Eventual punem si o camera video ca sa aveti sentimentul ca vorbiti cu cineva. Sa-l vedeti cum transpira cand dati ordine.”

 

Sapte ani mai tarziu, in anul 2004, afaceristul Vintu isi facea intrarea, prin interpusi, in prima linie a industriei de presa, preluand o televiziune infiintata de Silviu Prigoana care incerca sa impuna un model inedit, netestat inca in Romania – cel al productiei si difuzarii de stiri 24 de ore din 24.

 

SOV nu mai era personajul misterios din 1997 – o tara intreaga il stia deja, in contextul „tunului” financiar de la FNI, dar putini mai retineau viziunea afaceristului despre presa, felul in care ar trebui ea facuta si cui ar trebui sa-i serveasca.

 

Aveau sa mai treaca alti sapte ani pentru ca mentalul colectiv sa-l plaseze definitiv pe Vintu in randul „stapanilor imaginilor” – cei care isi construisera, mentinusera sau raspandisera influenta personala patronand televiziuni de stiri.

 

La sfarsitul lui 2010 erau facute publice stenograme continand discutii purtate de proprietarul Realitatea TV cu diversi oameni din structura editoriala a televiziunii. „Organizatia trebuie sa raspunda intereselor patronului. Punct” – asta era suma principiilor dupa care Vintu se ghida in gestionarea afacerii sale de presa.

 

In 2010, spre deosebire de 2004, SOV nu mai era singur pe piata televiziunilor de stiri. Deja, modelul se multiplicase – caci tot mai multi simtisera o oportunitate in a-si construi organizatii TV care sa raspunda intereselor private ale patronatului.

 

Paradoxal, primele victime ale acestui proces fundamental in aparitia si evolutia televiziunilor de stiri au fost chiar stirile. Chiar in continutul zilnic al canalelor, importanta stirilor a devenit invers proportionala cu insemnatatea talk-show-urilor. Si pe masura ce stirile si faptele relatate au ajuns tot mai putine, opiniile si interpretarile s-au tot inmultit.

 

Dupa povestea disparitiei departamentelor de investigatii din presa scrisa, relatata in "Extinctia", Dela0.ro lanseaza un nou video-documentar.

 

"Moguliziunea" descrie cenzura, manipularea si deformarea profesionala care au marcat nasterea si viata televiziunilor de stiri din Romania. Toate aceste fenomene au marcat direct stirile prezentate, dezbaterile politice, economice, sociale propuse si realitatile relatate in acesti ani de televiziunile de stiri.


Daca am inteles intr-ul fel anume, ca societate, lucrurile prin care am trecut in ultimii 10-15 ani - ei bine, am inteles in acel fel anume si pentru ca a existat "filtrul" televiziunilor de stiri. Nu de putine ori, democratia romaneasca s-a dovedit a fi o videocratie.


Moguliziunea

Reporter: Diana Oncioiu

Editor: Vlad Stoicescu

Imagine & montaj: Mihai Dragolea


*pentru a viziona documentarul in format "full screen" mergeti pe canalul de Youtube, accesand fie titlul din fereastra video, fie iconita Youtube din partea dreapta jos a ecranului


Comentarii

George : 22-10-2015

Un documentar reușit, fără

Un documentar reușit, fără îndoială. Totuși, de ce lipsește și celălalt punct de vedere? Avem jurnaliști din presa de dreapta, cred că ar fi fost util să auzim și voci din presa de stânga.

Anonymous: 23-10-2015

din pacate, la noi a fi de

din pacate, la noi a fi de dreapta este setarea "by default" si daca esti de stanga esti ``defect/a".

Comenteaza

The content of this field is kept private and will not be shown publicly.