Recomandarile Dela0.ro

Sase ani

de Vlad Stoicescu, Iulian Andrei, and Diana Oncioiu | Foto: Silviu Panaite 28-11-2017

In noiembrie 2011 am luat-o de la capat. Pe www.dela0.ro. Astazi suntem tot aici, mai multi decat eram la inceput, un pic mai batrani, dar si mai senini. Am urcat singuri in trenul care ne-a dus inainte. Poate de aceea acum putem privi cu mai multa blandete inapoi. Au trecut sase ani si stim ce-avem de facut maine.

"Dezertori din establishmentul presei, unde se vor fi saturat de tot ce au vazut din interior."
 
Asa ne descria la inceput de 2012 poetul Dorin Tudoran. Carevasazica, un om cu experienta in dezertari izbavitoare: Tudoran parasise Romania ceausista la mijlocul anilor 1980, satul de tot ceea ce vazuse din interior.
 
Trecusera la momentul respectiv – ianuarie 2012! – doar cateva luni de la aparitia platformei de jurnalism alternativ “Romania de la zero”. Acum, la finalul acesta de noiembrie 2017, intram in al saptelea an de existenta.
 
Totul a inceput, asadar, cu o iesire din front.
 
Dar ca intotdeauna, geografia despartirilor si-a luarilor de la capat e mai complicata - Dela0.ro nu a fost, cu totul, nici produsul lehamitei, nici al razvratirii. Aparitia sa e de pus, mai degraba, pe seama unui concurs de intamplari.
 
Se intampla ca "Evenimentul zilei", intrat in portofoliul familiei Paunescu, nu mai dorea sa faca presa, ci altceva. Se intampla si ca noi, reporteri la EVZ, ne doream sa facem totusi presa, nu altceva. Se mai intampla ca nu aveam realmente unde sa ne ducem ca sa facem ce ne doream. Si se mai intampla ca devenise relativ ieftin sa devii propriul tau publisher (online).
 
Se mai intamplau si altele. De pilda, faptul ca Fundatia Soros oferea inca niste burse pentru jurnalism, ceea ce ne-a permis sa lucram la primul dosar Dela0.ro, o serie de anchete despre "baietii destepti ai gunoaielor". Sorosisti de mici, deci!
 
E mai putin important - ce conteaza e ca sase ani mai tarziu suntem aici si ca anii astia nu ne-au trecut degeaba. Nu facem un bilant al jurnalismului nostru, al reportajelor Dela0.ro, al interviurilor Dela0.ro, al dosarelor de presa si-al proiectelor speciale pe care le-am documentat si publicat in acesti ani. Sunt toate de gasit pe acest site.
 
Facem, insa, un altfel de bilant. 
 
Vlad Stoicescu, Oana Dan, Andrei Craciun, Silviu Panaite, Diana Oncioiu, Mihai Dragolea – toti suntem acum aici si incercam sa facem jurnalism in continuare. Le multumim celor care au colaborat cu / publicat pe Dela0.ro in acesti ani. E un efort care ramane - nu pentru ca-i al nostru, ci pentru ca e o bucatica din Romania acestor ani.
 
N-am facut totul - nici nu puteam, nici nu era bine sa facem noi totul. N-am schimbat establishmentul presei - dar nici establishmentul presei nu ne-a schimbat pe noi. Suntem mai batrani, dar mai senini. Am urcat singuri in trenul care ne duce inainte. Si de aceea putem privi cu mai multa blandete inapoi.
 
"Disidenta noastra n-a fost in stare sa faca istorie, dar macar a facut literatura", l-am auzit pe Dorin Tudoran spunand in mai multe ocazii. Nici disidenta noastra n-a facut istorie, dar macar a facut jurnalism.
 
Am incercat sa gandim si sa intelegem Romania din jurul nostru. S-o vedem inainte s-o explicam. Am refuzat gandirea-locotenenta. Ne-am dat o sansa. Ne dati o sansa citindu-ne.
 
La vreo luna si jumatate dupa lansarea Dela0.ro (24 noiembrie 2011), Dorin Tudoran ne-a trimis cateva randuri, in semn de sustinere.
 
Au trecut sase ani si cuvintele de atunci sunt, inca, despre ce-avem de facut maine.
 
"Romania nu se lasa gandita.
Romania se lasa urata, iertata, pierduta sau castigata la barbut.
 
Romania nu se lasa gandita.
Romania se alerteaza ca sa para dinamica, scuipa ca sa para cool.
 
Romania nu se lasa gandita.
Romania este industriala din amintiri, culturala din frustrare si agricola din import.
 
Romania nu se lasa gandita.
Romania este un talk-show in care gura se ia drept frunte, iar urechile apartin recuzitei.
 
Romania nu se lasa gandita.
Romania este un partid de alesi ai carui membri sunt totdeauna numiti.
 
Romania nu se lasa gandita.
Romania este un aeroport care viseaza sa-si ia zborul.
 
Romania nu se lasa gandita.
Romania nu se lasa.
Romania.
 
De la zero."
 
Ce nu poate lasa in urma Diana Oncioiu
 
Ratko Mladic, liderul militarilor sarbi din Bosnia a fost condamnat pentru genocid. A fost  condamnat la Haga de catre Tribunalul Penal International pentru fosta Iugoslavie. Cat de mult conteaza aceasta condamnare pentru victimele din Bosnia? Cat de mult conteaza pentru femeile violate, abuzate de catre sarbi, care se intampla ca intr-o zi obisnuita sa treaca pe langa agresorii lor pe strada?
 
Unele dintre femeile violate, battue, abuzate zile, chiar luni la rand de catre sarbi in timpul razboiului au ramas insarcinate. Grbavica este povestea unei femei care a ales sa pastreze sarcina si sa ii spuna fiicei sale ca tatal ei a  fost un erou al razboiului.
 
Cum arata realitatea unei victime dupa terminarea unui razboi in care violul a fost folosit ca arma.
 
Ce nu poate lasa in urma Iulian Andrei
 
  • Un film clasic
Omul nostru la Havana, film de la 1959, cu Graham Greene la baza, desigur.
 
  • Un alt film clasic
Lunga vara fierbinte, film de la 1958, cu William Faulkner la baza, sigur ca da.
 
  • Harfele
AICI
 
  • Parerea la zi cu privirea la tara noastra
 
  • O situatie gravisima
 
  • Un text util
 
Ce nu poate lasa in urma Vlad Stoicescu
 
  • Un Malin Bot pentru fiecare
 

Comentarii

Comenteaza

The content of this field is kept private and will not be shown publicly.