Viata ca o proza

Povestire despre Palestina

de Iulian Andrei 20-03-2017

Initial au fost "300 de cuvinte" - asezate saptamanal, vreme de doi ani, pe contul de Facebook al Dela0.ro in cadrul unei rubrici de autor care tranzita granita dintre jurnalism si literatura. Autorul a ramas Iulian Andrei. Rubrica s-a mutat pe site si revine acum cu o noua serie. In fiecare luni, pe Dela0.ro, "Viata ca o proza".

760 Scenariu & condei, Iulian Andrei

Primavara, orasul lui din Europa de Est devenea un balci insuportabil. Era obiceiul ca barbatii sa le agate femeilor in piept snururi albe si rosii. Se desfasura un mare festival al nerusinarii si al dorintelor exhibate, care ii ingropa in deznadejde pe cei singuri.

 

Aceste obiceiuri comune ale multimilor il exasperau. La fel il exaspera insa si pretentia de unicitate a tinerilor demi-mondeni.

 

Cand venea primavara, calatorul cu pantofii verzi se simtea, deci, obligat sa plece, cat mai departe de civilizatia aceasta standardizata, de aceasta uniformitate a unor sentimente golite de sens. Cel mai groaznic i se parea ca in acelasi spirit ii cresteau si pe copii.

 

De cele mai multe ori, calatorul alegea Palestina.

 

Mergea acolo ca intr-un ghetou in care se simtea acasa. Dintre toate popoarele, cel mai mult ii iubea – intocmai ca bunul Dumnezeu – pe evrei. Regreta, totodata, ca evreii devenisera israelieni, un gen total nou de oameni, de care se simtea foarte strain.

 

In Palestina, urca pantele din Bethlehem si se gandea mult la destinul lui Iisus Hristos, fara sa poata formula vreo concluzie la care sa nu-si ridice obiectii. Ar fi putut sa scrie un roman despre catastrofa de la Cernobal, daca nu i s-ar fi parut un oportunism oarecare.

 

Asa ca mergea spre Hebron si vedea, din loc in loc, cate o camila spintecata in strada, care urma sa devina o cina. Era ceva in lumea aceasta a arabilor, era ceva. La Ramallah intra intotdeauna in mausoleul lui Mahmoud Darwish, poetul.

 

Noaptea, calatorul nu se grabea sa gaseasca o femeie. O iubise candva pe Jamilla, dar asta se intamplase intr-o alta viata, de care acum se simtea strain. Jamilla il invatase sa fie un amant generos. Era un amant generos.

 

Calatorului ii placea desertul. Ii placea soarele care ii imbratisa pielea, ranindu-l. Nu se poate spune ca vizitele sale in Palestina aveau un scop. Calatoria insasi ii era scopul. Si, mai mult, astepta sa vada care dintre bolile sale, deloc rare, il va ucide. Era incredintat ca desertul ii amana moartea.

 

Calatorul avea nevoie, fireste, de o moarte dintr-o maladie foarte grava. Orice alta moarte l-ar fi jignit. Ar fi pariat ca va fi ucis de inima sau de ficat sau de o boala a cailor respiratorii. Isi lasase deja o barba gri, care il facea sa arate ca un calugar. Nu se temea nici de musulmani, nici de crestini.

 

Calatorul cu pantofii verzi purta asupra lui o clepsidra mica, pe care o intorcea de mai multe ori pe zi, fara sa astepte sa se scurga tot nisipul dintr-o jumatate in alta. Cat trecuse de cand era pe drum? Aflase ce este viata, exact asa cum visase ca i se va intampla. Viata continua sa il dezamageasca – i se parea o proasta afacere, o afacere proasta si obligatorie.

 

Timpul ii lasase, ca tuturor, amintiri si rani, ranile se cicatrizasera - ce avea el in plus? Adunase mii de povesti, si toate erau fotografii, simple momente din anii sai si ai altora. Calatorul era incredintat ca marea poveste chiar aceasta este: aceasta simpla suma de fotografii imperfecte, adunate din trecerea sa pe pamant. Orice inventie, rod al imaginatiei, i se parea pana la urma obscena, nu-i mai gasea sensul.

 

Tocmai anuntasera in primavara aceea ca s-au descoperit cateva planete noi, pe care ar putea exista forme de viata. Calatorul se gandea ca universul are modurile lui, foarte ciudate, de a-si scrie poezia. El fugea de balci, bineinteles, dar de balci nu se putea fugi. Apartinem, pentru totdeauna, speciei celor care s-au incantat de decapitari, de ghilotine, de lapidari si de plutoane de executie.

 

Calatorul pastra un moment de tacere in memoria istoriei intregi si zambi la gandul ca pana si momentul acesta deja trecuse. 

 

 

Comentarii

Comenteaza

The content of this field is kept private and will not be shown publicly.