EPISODUL I. „Numarat, cantarit, impartit”

"Casablanca" romanesc: o afacere esuata la Galati

de Vlad Stoicescu si Oana Dan 24-11-2011

O retelistica amestecand ponturi din interior, mici intrigi economice si, mai presus de orice, interese politice explica de ce a ajuns Romania cel mai slab gestionar de fonduri europene nerambursabile. Consultanti alesi cu dedicatie, firme favorite si cativa jucatori "dezinteresati" pun in scena, la Galati, o pilda biblica.

Implementarea sistemului de management al deseurilor a inceput la Galati cu un proiect ISPA (un fond de pre-aderare dedicat proiectelor de infrastructura si protectia mediului) in baza caruia autoritatile locale obtineau, acum sapte ani de zile, 23 de milioane de euro. Suma era destinata inchiderii vechii gropi de gunoi a orasului de la Tirighina si construirii unui depozit ecologic, a unor statii de sortare si compostare, plus infrastructura necesara implementarii colectarii selective. Suma nerambursabila – 17,25 milioane de euro – si diferenta acoperita printr-un credit acordat de Banca Europeana de Investitii – 5,75 milioane de euro – ar fi trebuit sa plaseze Galatiul pe harta celor mai de succes proiecte de mediu, dar n-au reusit decat sa stranga controversa dupa controversa.

La ora scrierii acestor randuri, groapa ecologica si facilitatile conexe construite nu sunt functionale, iar echipamentele achizitionate – pubele, containere si masini de salubritate – stau in depozite.

Si asta pentru ca realizarea sistemului de management al deseurilor din Galati strange, in sine, realitatile neromantate ale derularii unui astfel de proiect in Romania. Realitatile, intr-o interpretare moderna a biblicului ospat al regelui Baltazar, sunt mereu scrise de o mana invizibila. „Numarat, cantarit, impartit” s-a transformat pe malul Dunarii in „asistat, executat, achizitionat”.

La inceput, prin 2006, au aparut consultantii. Prezenta lor, obligatorie dupa standardele europene, s-a licitat ca intr-o piesa de Caragiale. Conform unui membru al comisiei de licitatie organizate la Oficiul de Plati si Contractare Phare, care a preferat sa-si pastreze anonimatul, una din firmele participante a beneficiat de suportul decisiv al lui Adrian Mihailescu, membru la vremea respectiva al delegatiei Comisiei Europene si responsabil pentru programul ISPA-mediu. De castigat, a castigat un consortiu format din cvartetul Carl Bro/Grontmij, Romair, IGIP si Iberinsa. Adrian Mihailescu este din ianuarie 2007, conform propriului CV, director al filialei romanesti a grupului Carl Bro/Grontmij. Cu alte cuvinte, angajat al firmei a carei selectare a girat-o ca supervizor echidistant.

Sub protectia anonimatului, un fost inalt demnitar implicat in derularea proiectelor ISPA adauga o tusa de gri, sustinand ca „modelul Adrian Mihailescu” nu e exceptia, ci mai degraba regula: „la noi, astfel de conflicte de interese nu intereseaza pe nimeni. Sunt o multime de oameni care isi folosesc pozitiile in sistem si pe urma pleaca beneficiind de toate informatiile din interior”.

Clauza firmei celei mai favorizate

O alta societate din consortiul amintit bate insa orice record in materie de raporturi privilegiate cu institutii ale statului. Romair Consulting, afacere pastorita de Gheorghe Boeru – un personaj pe care presa l-a plimbat in ultimii ani de la stanga la dreapta, plasandu-l ambiguu pe orbitele financiare ale PSD si PD-L, ca semn al inclinatiilor sale transpartinice –, furnizeaza asistenta tehnica si supervizarea proiectelor de mediu, pe zona de deseuri, in aproape jumatate din judetele Romaniei. Succesul peren al unor astfel de mega-clienti, explica surse din sistem, tine de o strategie simpla: preturi de dumping la licitatiile organizate pentru consultanta si asistenta tehnica, cheltuielile efective (mai mari decat cele ofertate) fiind acoperite ulterior prin caiete de achizitii ale lucrarilor publice  intocmite cu dedicatie si prin relatii „relaxate” ale supervizorilor cu firmele angajate sa execute proiectele.

La Galati, de constructia efectiva a celulei ecologice si a statiilor de sortare si compostare s-au ocupat firma greceasca Mesogeos SA si Valceana SA, infrastructura necesara implementarii sistemului de colectare selectiva a deseurilor fiind furnizata de Iridex si Gradinariu Import Export. De altfel, Iridex Group, societate controlata de fostul senator PC de Buzau, Corneliu Pascu (un apropiat al lui Dan Voiculescu), este un alt pion omniprezent pe tabla contractelor atribuite in cadrul proiectelor de mediu finantate european.

Afacerea esuata

Distanta dintre restaurantul „Neacsu” din Galati – un fel de „Rick’s Cafe” a la roumaine, fara atmosfera din „Casablanca”, dar cu mafioti provinciali, curve si onorabili cu reputatii, inca, intacte – si birourile oficialitatilor locale e umpluta de cativa kilometri si o serie de combinatii pestilentiale. Exact pe linia acestei distante s-a negociat, la finalul lui 2008, o afacere tipica pentru modul in care fondurile europene dedicate implementarii sistemelor de management al deseurilor au ajuns sa fie disputate netransparent, intr-o retelistica amestecand laolalta ponturi din interior si, mai presus de orice, interese politice.

Contractul de executie a celulei ecologice, venit la pachet cu obligatia inchiderii vechiului depozit al orasului, a fost semnat la Galati in iulie 2008. Desi castigatorii, firma greceasca Mesogeos SA, ar fi trebuit sa finalizeze lucrarea pana la finalul lui 2009, pana in prezent inca nu s-a facut receptia. Intarzierea are explicatii formale – de la parametrii tehnici diferiti „in teren”, la nevoi de reproiectare – si cateva dedesubturi care explica de ce Romania a ajuns cel mai slab gestionar de fonduri comunitare din UE.

Datele de la Registrul Comertului rezerva o surpriza pentru cei dispusi sa cerceteze increngatura de firme din jurul proiectelor de mediu cu finantare europeana. La Galati, Mesogeos apare in doua variante: SA-ul „mama” (companie pe care Gabriela Manta, fost director al societatii, o descrie ca fiind solida si stabila, dar pe care cei implicati in proiect o numesc „mama tepelor”) si un Mesogeos Group SRL, aparent fara nicio legatura cu firma angajata sa ecologizeze groapa de gunoi a orasului. La infiintare, in toamna lui 2008, „puiul” Mesogeos avea ca actionari doua entitati juridice – Selin Group si VS Link – si o persoana fizica – Daniel Sandulache –, aparitia sa fiind motivata de banii pusi in joc printr-o lucrare subcontractata de SA-ul „parinte”. Actionarul Selin Group, controversatul afacerist Mihai Selin, este trimis in prezent in judecata pentru inselaciune, intr-un dosar aflat pe rolul Tribunalului Harghita. La mijloc ar fi vorba de o frauda de 50 de miliarde de lei vechi comisa in 2007.

In toamna lui 2008 insa nimeni nu-si facea procese de constiinta la Galati, cu atat mai putin autoritatile locale ori grecii de la Mesogeos care-si dadusera acordul pentru folosirea numelui lor, ca un „semn de buna-credinta”. Insa, in pragul perfectarii intelegerii si a semnarii actelor de subcontractare, totul s-a prabusit. „Mesogeos SA au fost anuntati ca firma aleasa trebuie sa fie sprijinita politic”, sustine o sursa implicata direct in afacere, „asa ca lucrarea subcontractata a ajuns la cine trebuie la inceputul lui 2009”. „Cine trebuie” a fost in cazul de fata Floreal Trading, o societate obscura din comuna Sendreni, controlata de apropiati ai primarului PNL din localitate, Paul Cristea. La randul sau, un personaj al carui destin politic este dirijat de viceprimarul galatean, liberalul Mircea Cristea.

Ratarea afacerii Mesogeos SA-Mesogeos Group si inlocuirea ei cu alta la fel de dubioasa ofera o grila de lectura pentru intelegerea felului in care proiectele finantate din fonduri europene co-intereseaza o serie de oameni dispusi sa-si utilezeze pozitiile din sistemul public pentru a obtine beneficii private. La trei ani de la demararea lucrarilor la Galati, celula ecologica n-a ajuns inca in faza de receptie, la statiile de sortare si compostare nu se poate ajunge decat pe jos, pentru ca nu exista drum de acces, iar echipamentele achizitionate – containere si masini de colectare selectiva – stau in depozite. In plus, desi memorandumul de finantare semnat in cazul proiectului ISPA de la Galati prevedea achizitionarea a peste 1600 de containere destinate colectarii selective, doar 660 si-au mai gasit loc in decontul final.

JUCATORII

Un mic artificiu

O batalie subterana se duce la Galati pentru concesionarea serviciilor de gestiune a lucrarilor executate, dar si a serviciului de salubritate din oras. Actualul operator, Ecosal, in fapt o directie de utilitate publica aflata in subordinea primariei, a reusit sa primeasca in luna august, printr-o hotarare de consiliu local, gestiunea asupra statiilor de sortare si compostare.

Dupa ce receptia finala la depozitul ecologic va fi facuta, noua celula de la Tirighina ar trebui sa urmeze acelasi traseu legislativ si sa intre in administrarea Ecosal, sustin mai multe voci din sistem. Problema majora a oficialitatilor galatene este insa obligatia, prevazuta expres in memorandumurile de finantare ISPA, de a organiza licitatii publice pentru concesionarea gestiunii acestor servicii. Ion Ionescu, directorul operatorului de salubritate si un apropiat al primarului PSD Dumitru Nicolae, foloseste un artificiu pentru a argumenta situatia, prelevandu-se de o prevedere care i-ar permite sa beneficieze, ca serviciu public, de facilitatile construite prin atribuire directa.

Experti din zona de audit sustin insa ca ceea ce se intampla la Galati e o bazaconie, iar obligativitatea licitarii publice a gestiunii este universala. Pe de alta parte, Ionescu spune ca a primit deja acceptul Bruxelles-ului pentru a prelua obiectivele realizate sub proiectul ISPA. In plus, ofera o teza paradoxala despre motivele transformarii fostei entitati comerciale responsabile cu salubritatea, Ecosal Prest, in actualul serviciu public: „In 2007, eram firma cu actionar unic consiliul local, dar putea sa vina oricine la licitatie. Atunci am spus ca ma transform in serviciu public pentru a evita licitatia. Serviciul privat vine sa castige. Eu, Ecosal, nu am voie sa realizez beneficii, deci lucrez la cota cea mai mica asa cum vrea comunitatea”.

Solicitat cu o serie de raspunsuri oficiale, Ministerul Mediului transmite insa exact contrariul: concesionarea serviciului, prin licitatie, permite reducerea costurilor datorita conditiilor concurentiale. Disolutia autoritatii de stat in Romania lui 2011 e aproape completa: mici conglomerate de interese iau forma unor feude in care discursul utopic despre servirea cetateanului tine loc de solutii administrative eficiente.

Ceva de ciugulit

Cu serviciul de salubritate tinut sub palaria monopolului Ecosal, prin actiunea directa a primarului PSD Dumitru Nicolae si a lui Ion Ionescu, la Galati tot se mai gaseste cate ceva de ciugulit pentru „greii” gunoaielor romanesti. RER Ecologic Service, parte a grupului RER, si-a facut loc si aici, inchiriind in jur de 20 de utilaje Ecosalului. Nimeni in Primarie nu vrea sa vorbeasca despre asta, cu atat mai putin despre sume sau prevederi contractuale. „Probabil Ecosal nu are suficiente masini”, explica situatia Bogdan Epure, responsabil de managementul calitatii la RER. Serviciul public are insa cam 30 de masini, urmand sa mai primeasca in gestiune si cele zece autovehicule pentru colectarea selectiva achizitionate prin ISPA. Ion Ionescu e scurt: „Eu nu am nevoie de RER, sa fiu sincer. Dar politic ni se impune”. Aluzia directorului din primarie e cu bataie lunga, din moment ce administrator al filialei RER din Galati este consilierul local PDL, Ion Dumitru, finul deputatului democrat-liberal Cezar Preda (banuit ca este inca implicat in derularea actiunilor grupului RER, desi a s-a retras formal din societate in decembrie 2004).

Dubla calitate a lui Dumitru – de ales local si director al unei companii care are incheiat un contract comercial cu o institutie aflata sub autoritatea primariei – incalca, de altfel, regimul incompatibilitatilor pentru alesii locali, reglementat de dispozitiile Legii 161 din 2003. Potrivit articolului 90 alineatul 1 din actul normativ, “consilierii locali si consilierii judeteni care au functia de presedinte, vicepresedinte, director general, director, manager, administrator, membru al consiliului de administratie sau cenzor ori alte functii de conducere, precum si calitatea de actionar sau asociat la societatile comerciale cu capital privat sau cu capital majoritar de stat ori cu capital al unei unitati administrativ-teritoriale nu pot incheia contracte comerciale de prestari de servicii, de executare de lucrari, de furnizare de produse sau contracte de asociere cu autoritatile administratiei publice locale din care fac parte, cu institutiile sau regiile autonome de interes local aflate in subordinea ori sub autoritatea consiliului local sau judetean respectiv ori cu societatile comerciale infiintate de consiliile locale sau consiliile judetene respective”.

Incompatibilitatile deranjeaza, insa, mai putin la Galati, acolo unde preocupa mai degraba inevitabila licitatie care va trebui organizata pentru concesionarea servicului de salubritate. Teoretic, o conditie de baza a proiectelor ISPA e ca gestiunea facilitatilor construite cu sprijinul banilor europeni sa fie separata de cea a colectarii si transportului deseurilor. In conditiile in care Ecosal a primit deja in administrare statiile de sortare si compostare, o licitatie pe salubritatea orasului e aproape obligatorie. In block-starturi, RER asteapta.

Un baiat smecher

Ambitiile RER de a intra pe piata de salubritate si cateva orgolii meschine tulbura atmosfera in sanul organizatiei PD-L din Galati. Prelungirile comerciale ale gigantului RER in zona politica l-au inclus, pe vremuri, si pe actualul comisar-sef al Garzii de Mediu din oras, Mihai Turcu. In biroul sau, prea putinii metri patrati abia reusesc sa-i gazduiasca personalitatea exploziva. Registrul Comertului spune ca o firma controlata de Turcu, Diplomat International, detine niste actiuni la RER. Foarte putine insa, aproape ca nici nu conteaza, iar comisarul e vizibil enervat de faptul ca, in urma unor dispute interne, a fost eliminat din afacere.

De fapt, Turcu evita sa spuna ca, in 2000, a incercat sa mai prinda cateva feliute din salubritatea Galatiului si a Brailei, infiintand doua societati, impreuna cu niste afaceristi italieni banuiti la vremea respectiva de legaturi cu mafia siciliana. Una dintre firme, Brai-Cata, este astazi stapana pe o treime din gunoaiele brailene. Cealalta, Gal-Cat n-a apucat sa respire niciodata cu adevarat. Turcu mai spera insa. „Economia de piata sa isi spuna cuvantul, lasati o concurenta, Galatiul poate sa inghita 2-3 firme private”, boxeaza el cu umbrele. Apoi, pledeaza pentru alt jucator important pe piata deseurilor, „A mai fost o societate in Galati, dar pana la urma a trebuit sa plece pentru ca nu le acceptau gunoiul colectat din judet. Au avut contracte cu comune, iar Dumitru Nicolae (primarul orasului, n.r.) a refuzat depozitarea deseurilor. Asta ce inseamna? Monopol. Cu concursul primariei, al consiliului local, al prefecturii”. Turcu nu pronunta numele respectivei firme eliminate, dar e vorba de compania valceana Urban, „adusa” in actionariatul Brai-Cata dupa retragerea partenerilor italieni, in iulie 2008.

Ramane cert un singur lucru: pe comisarul sef al Garzii de Mediu din Galati il intereseaza mai mult dreapta impartire a gunoaielor intre operatorii privati decat lipsa crasa a colectarii selective in oras ori incendiile izbucnite frecvent la Tirighina, acolo unde vechea groapa de gunoi inca rezerva surprize. Inclusiv de ordin contractual, din moment ce Primaria Galati a atribuit la inceputul anului un contract de peste 800.000 de euro firmei Mesogeos SA ca sa faca ceea ce memorandumul de finantare deja prevedea – sa inchida depozitul menajer neconform. Derulata printr-o procedura de tipul „negociere fara anunt de participare”, achizitia a fost motivata astfel: „la data inceperii lucrarilor s-a constatat ca geometria vechiului depozit (suprafata si inaltimea) nu mai corespunde cu cea prezentata in proiect ca situatie existenta”.

Nota: De la momentul derularii documentarii pentru acest episod al investigatiei pana la momentul publicarii lui autoritatile locale au instalat containerele de colectare selectiva in oras, dupa cum ne-a informat un reprezentant al autoritatilor locale.

 

  • Acest material jurnalistic a fost realizat cu sprijinul Fundatiei Soros Romania, in cadrul programului Jurnalism de investigatie in slujba interesului public. Continutul acestui material nu reprezinta pozitia oficiala a Fundatiei Soros Romania.

Comentarii

Comenteaza

The content of this field is kept private and will not be shown publicly.

"Baietii destepti" si gunoaiele Romaniei