Jandarm, adjectiv

Piesa contemporana cu oameni si oameni de ordine

de Oana Dan 19-09-2012

La inceputul anului s-a vorbit intens de abuzurile jandarmilor, in contextul violentelor din 15 ianuarie, din Piata Universitatii, din Bucuresti. Dar ele pot surveni nu numai aplicand, ci si suprainterpretand legea. Trei tineri contesta amenzi absurde date de cei care ar trebui sa asigure ordinea publica.

 

  • Un tanar a fost amendat pe strada pentru ca „radea cu intensitate”. Altul pentru ca ar fi organizat un protest la care nici nu luase parte. Un al treilea pentru ca „s-a erijat in lider” si pentru ca a purtat un tricou pe care scria „Jandarmeria apara hotia”. Toti trei au contestat masurile considerate excesive ale jandarmilor. Luate ca fapte in sine, scenele de mai sus pot parea rupte dintr-o piesa de teatru absurd. Ele sunt, insa, reale. Au ca protagonisti oameni si jandarmi, zelosi uneori. Aceiasi care au facut exces de corectii pe 15 ianuarie in Piata Universitatii si care au scos sinistrati de sub muntii albi, la final de februarie. Urmeaza o poveste despre ras, spusa de un simplu cetatean si de oamenii legii, care vegheaza ca ordinea si linistea publica sa nu fie tulburate. Urmeaza si cateva explicatii si o definitie oficiala data conceptului de „ras cu intensitate”, plus cateva ipostaze demne de rostogolit in teatru sau film, care i-ar inspira deopotriva pe Eugen Ionescu si Henri Bergson. 


Cum ar vedea Eugen Ionescu si Henri Bergson faptele ce urmeaza, daca ar mai trai? Ar rade? Ar zambi macar? Le-ar eticheta drept absurde? S-ar revolta?

 

Ionescu era un maestru in a evidentia rigiditatea impinsa la absurd, cel de-al doilea in a o taxa. Nota Bergson in volumul „Le rire”, publicat la debutul secolului trecut: comicul are nevoie de un ecou, este o specie de gest social care sanctioneaza rigiditatea.

 

Ambii ar fi putut scrie, mai bine si cu mai mult talent, randurile urmatoare. Ele sunt povestea-ecou a unui om care, aflat sub influenta bauturilor alcoolice, a ras. Chicotit, infundat, pufnit, in cascada, ce sa mai!, cu intensitate. Iar jandarmul Gastone, deranjat, a intervenit: era obligatia lui fundamentala sa intercepteze si sa corijeze astfel de comportamente.


SCENA 1

 

28 iunie. Putin inainte de ora 23. Un tip de 25 de ani merge –  in compania altor patru tineri – prin centrul orasului Sibiu. E o seara de vara cum au fost multe anul acesta, cu cer senin si stele, genul de seara care prevesteste o noapte care imbie la cozerie.

 

Aurelian Sandulescu are parul lung si cret, poarta tricouri funky si este team leader la o companie de tehnologie. E aproape de miezul noptii pe strazile din centrul Sibiului si, pentru ca a rupt-o cu online-ul in viata sociala (desi munceste, practic, pe internet), Aurelian nu e acasa, pierzandu-si vremea pe Facebook. Vine de la o bauta.

 

„Consumasem cate o bere in doua locuri diferite, adica doua beri in total. Stiu exact si ce - un Peroni la Music Pub si un Paulaner la Pardon Cafe”, isi aminteste cu precizie Aurelian.


SCENA 2

 

Cinci prieteni, intr-o stare de buna dispozitie dupa ce au baut mai multe beri, ajung la coltul strazii Arhivelor din orasul primarului Klaus Johannis, unde intalnesc un echipaj de Jandarmerie. Conform relatarii institutiei, obtinuta la solicitarea Dela0.ro, oamenii de ordine „executau o misiune de mentinere a sigurantei publice in zona centrala”.

 

Agentul Ioan Gastone se autosesizeaza: „tinerii radeau si strigau cu tonalitate ridicata a vocii, provocand galagie”. „Dupa ce s-a prezentat si si-a declinat calitatea, le-a atras atentia persoanelor respective, ca se afla intr-o zona intens populata, iar prin atitudine, comportament si tonalitate in exprimare ii pot deranja pe locuitori si pe trecatori”, sustine Jandarmeria Sibiu.

 

Din grupul tinerilor, „s-a facut remarcat” Aurelian Sandulescu. Cazul „Jandarm, adjectiv” incepe in varianta sa putin altfel, in comparatie cu relatarea organului de ordine publica: Gastone s-a apropiat de grup si, fara sa se prezinte, i-a intrebat ironic daca stiu cat este ora. „Stiind ca nu aceasta este procedura legala, i-am raspuns "11 fara 10", ceea ce l-a enervat destul de tare. Mi-a spus "Ah, da?!.. ia da-mi tu buletinul!"”.


187

Reprezentantii Jandarmeriei scriu si ei un scenariu paralel: „Pe timpul cat agentul constatator ii atentiona verbal (fara intentia initiala de a sanctiona contraventional vreo persoana) cu privire la respectarea normelor legale privind ordinea si linistea publica si le indica modul de comportare pentru viitor, un tanar din cadrul grupului a rabufnit nervos, pe motiv ca s-a simtit lezat si ca i-au fost incalcate drepturile democratice”.

 

Aurelian (foto, dreapta) a scos telefonul si a inceput sa filmeze discutia. Agentul Gastone i-a solicitat sa se legitimeze, iar el ar fi refuzat, sustinand ca nu are actele asupra sa, potriviti relatarii oficiale a Jandarmeriei.

 

Discutia pe marginea legii 61/1991 privind ordinea si linistea publica s-a incheiat cu intocmirea unui proces verbal care consemneaza, printre altele, ca Aurelian Sandulescu "striga si radea cu intensitate" deranjand locatarii si trecatorii din zona.

 

Urmarea? Amenda cu suma maxima prevazuta de lege la articolul 25, adica 1.000 de lei.

 

„Pe strada nu mai era nimeni. De asemenea, nu a trecut nimeni pe acolo cat am avut discutia aceea”, spune Aurelian. Nu conteaza, arata raspunsul Jandarmeriei: „indiferent daca in acel moment se afla sau nu cineva pe strada”, actiunile „de natura sa provoace dezordine ori larma sunt susceptibile de a provoca agresiuni, vatamari”.

 

„Este o obligatie fundamentala a Jandarmeriei sa intercepteze astfel de comportamente si sa le corijeze”, sustin aparatorii ordinii publice.


SCENA 3

 

Desi incearca sa priveasca cu detasare intamplarea, pe care o catalogheaza ca nefireasca, Aurelian inca e deranjat de atitudinea subofiterului. Vorbeste apasat de seara aceea. „Mi s-a parut ca foloseste articolele legii dupa bunul plac si ca abuzeaza de autoritatea conferita. Cu atat mai mult, a avut o atitudine amenintatoare in anumite momente, de tipul: ma uit si mai gasesc eu ceva ce ai incalcat".

 

Jandarmeria s-a simtit amenintata, in egala masura: „Numitul Aurelian S. se afla sub influenta bauturilor alcoolice, aspect recunoscut si de catre acesta, fiind singurul din acel grup de persoane care nu a inteles ca a gresit, ca a incalcat prevederile legale si care a acuzat ca i-au fost incalcate drepturile democratice incercand sa intimideze si amenintand reprezentantul Jandarmeriei Romane”.

 

Aurelian despre agent: „A fost orgolios in a demonstra ca el este cel care are dreptate si in permanenta a avut o atitudine de a ma "pune jos", de a ma face sa imi cer scuze, pentru un lucru care nu incalca legea”.

 

Jandarmeria despre Aurelian: „Petentul se afla sub influenta bauturilor alcoolice si este binecunoscut comportamentul lipsit de discernamant si rationament pe care unele persoane il pot adopta pe fondul consumului de alcool ori substante interzise, atitudine care adesea conduce la certuri, tensiuni si altercatii”.

 

In fine, Aurelian: „Cum nu conduceam, nici macar nu am carnet de conducere, nu vad ce relevanta are acest aspect. Adica, sustinand ca eu consumasem bauturi alcoolice, inseamna ca radeam mai tare?”


SCENA 4

 

In care aflam ce inseamna rasul cu intensitate, potrivit relatarii Jandarmeriei din Sibiu:

 

  • Nu cade in sarcina agentului constatator sa efectueze masuratorile de intensitate sonora si nici nu il obliga legislatia sa procedeze in acest mod. Subofiterul de Jandarmerie a descris fapta cu cuvinte accesibile, fara a folosi denumiri elevate sau complicate ori terminologia juridica”.
 
  • „Agentul constatator a perceput prin propriile simturi savarsirea contraventiei, procesul verbal bucurandu-se de prezumtia de temeinicie. Motivul pentru care actele administrative sunt inzestrate cu aceasta caracteristica este increderea in faptul ca organul emitent consemneaza exact faptele pe care le constata, fara alte adaugiri sau denaturari ale realitatii, cu atat mai mult cu cat, in ipoteza mentionarii intentionate sau chiar din neglijenta a unor imprejurari nereale, agentul este expus unor posibile sanctiuni de natura disciplinara sau chiar penala”.
 
  • „Legea il apara si il protejeaza de eventuale agresiuni sau amenintari, acte de ultraj sau violenta de orice forma ar fi aceasta: fizica, verbala, mimico-gestuala”.


EPILOG

 

Aurelian Sandulescu, care organizeaza GeekMeet Sibiu, una dintre cele mai populare intalniri de tehnologie din tara, a refuzat sa semneze procesul verbal si ulterior a contestat amenda.

 

Pe 5 septembrie a avut loc prima infatisare si s-a stabilit un termen procesual pentru 17 octombrie.


ALTE SCENE, ALTE AMENZI


N-a fost la protest, dar a luat amenda

 

Mihail Bumbes a organizat in urma cu aproape un an prima miscare de ocupare a unei universitati din Romania din ultimul deceniu, pe care a botezat-o „sit-in”. E de felul lui un agregator de entuziasm si furie, doua ingrediente care il obliga sa fie prezent la aproape toate protestele si „actiunile” organizate de activisti. De la marsuri pentru salvarea Rosiei Montane, pana la proteste contra exploatarii gazelor de sist sau a dezvoltarii de microhidrocentrale pe rauri, il cam puteti vedea pe oriunde se pune de-un protest.

 

Asa a ajuns sa se stie si cu jandarmii. Il recunosc. Uneori, ia amenzi in absentia, cum ar spune oamenii legii. Pe 30 august 2009, de exemplu, mergea la o sedinta la Consiliul General al Primariei Municipiului Bucuresti. In fata primariei a dat nas in nas cu un protest al Partidului Romania Mare, l-a ocolit, a intrat in institutie, a mers la sedinta, pe urma la treburile lui. Peste sapte zile, surpriza!, a primit amenda de 1.500 de lei pe motiv ca ar fi organizat acel protest.

 

189

Foto: Vlad Ursulean

 

Acum rade cand isi aduce aminte de acea amenda. E varful aisbergului din cariera lui de protestatar, alaturi de o alta luata pentru ca a trecut cu bicicleta pe langa un protest care avea loc la gardul de la Palatul Cotroceni.

 

„Ma stiu jandarmii si cand se organizeaza cate ceva mai iau si eu o amenda, pe principiul sigur a fost si Bumbes acolo”, spune tanarul trecut de 30 de ani, lider al organizatiei civice Militia Spirituala.

 

In 2009 a contestat acea amenda de 1.500 de lei, a trecut prin mai multe infatisari la tribunal, urmate de recurs la care Jandarmeria a adus ca dovada fotografii cu un tip cu tepi in cap. „Aaa, ce-a fost atunci! Radea si judecatorul. M-am intors in profil sa vada ca nu sunt eu ala din poza, nici nu semanam cu el”, spune Bumbes.

 

In final, a castigat contestia si i-a fost anulata amenda, cu ajutorul lui Nicusor Dan, fost candidat la Primaria Capitalei si presedintele Asociatiei Salvati Bucurestiul, alaturi de care Bumbes luase parte la sedinta de la primarie.

 

Daca face bilantul anilor de protestatar, a luat peste 10 amenzi. „Le-am contestat pe toate cele luate pe nedrept si am castigat de fiecare data in instanta”.


„Jandarmeria apara hotia”

 

Sloganul de mai sus i-a adus lui Alexandru Alexe, un activist civic si de mediu de 28 de ani, implicat in Miscarea Anonymous, o tripla amenda in doua zile consecutive, insumand 1.100 de lei. Purta acest mesaj scris pe un tricou si a fost sanctionat sub legea 61, pe motiv ca sloganul aduce „atingere demnitatii si onoarei institutiei Jandarmeriei” si i s-a spus ca daca mai afiseaza mesajul pe strada – chiar si pe tricou – trebuie sa aduca dovezi.

 

Activistul face si el un bilant: Am fost amendat de peste 15 ori de catre Jandarmeria Romana in ultimele 10 luni, amenzile cumuland peste 15.000 lei, atat pe legea 60 cat si pe legea 61, motivele cele mai dese fiind "organizarea si sau participarea la adunari publice fara autorizatie".

 

188

"Susnumitul a organizat o adunare publica neautorizata la care au participat si numitii George Epurescu si Adrian Ciobanu. Acesta s-a erijat in lider prin exprimarea cu voce tare a nemultumirilor legate de ingradirea libertatii de exprimare. Amenda: 1.000 RON”

 

Alexe este convins ca in spatele proceselor verbale care aduc amenda sta un intreg mecanism pe care il demanteleaza astfel: un jandarm sustine intr-un proces verbal ca ai incalcat o lege, iar procesul verbal devine amenda numai daca nu il contesti in termen de 15 zile. Mai mult, spune Alexe, pe jandarmi nu ii intereseaza ce se intampla mai departe cu amenda, ei vor doar sa ii imprastie pe activisti si sa sparga diversele actiuni din teren.

 

Tocmai ca sa evite problemele, activistul si colaboratorii lui organizeaza actiuni numai dupa ce se consulta cu un avocat, pentru a fi siguri ca vor castiga ulterior procesele de contestare.  A ratat doar patru din cele 15 amenzi, in rest toate au fost contestate si castigate.

 

„Am fost amendat inclusiv pentru "nonactiune" sau "erijare in lider". Vorbesc serios, acestea sunt acuzatiile emise de catre ei. Am primit amenzi de la minimul de 100-200 de lei pana la amenzi de 2.500 si chiar una de 3.400 de lei”, sintetizeaza Alexandru Alexe palmaresul sau de sanctiuni.


  • Cateva cifre. De la inceputul anului, Jandarmeria a aplicat 584 de sanctiuni pentru incalcarea legii 60/1991 (privind adunarile publice) si 124.762 pentru incalcarea legii 61/1991(privind ordinea si linistea publica). Dintre acestea, 984 au fost contestate in justitie, iar in 84 de cazuri instantele au dispus anularea sanctiunilor.


IANUARIE 2012


„Site-ul de cultura, l-ati bagat in duba”

 

Sloganul s-a nascut, la jumatatea lunii ianuarie, pe buzele protestatarilor din Piata Universitatii. A fost de-ajuns ca un grup de jandarmi sa aplice legea cu prea mult zel, la capatul unei nopti de pomina in care bucatile de caldaram au zburat prin aerul irespirabil de deasupra centrului Bucurestiului. „Site-ul de cultura l-ati bagat in duba”, a strigat, ulterior, Piata, saptamani la rand. Poezia coborase in strada. Risca, insa, in orice moment, sa fie interceptata si corijata de cei insarcinati sa pastreze ordinea publica.

 

Intr-un fel, povestea revoltelor din ianuarie 2012 – si poate chiar povestile tuturor protestelor varsate in strada dupa decizia Guvernului Boc si a presedintelui Traian Basescu de a taia salariile bugetarilor si pensiile (masura care nu s-a mai aplicat, in cele din urma) – e povestea unei falii cascate intre ceea ce oamenii obisnuiti au considerat ca fiind modalitati legitime de contestare si zelul adesea nejustificat al jandarmilor.

 

Scanteia a fost demisia lui Raed Arafat – subsecretar de stat in Ministerul Sanatatii – cauzata de varianta de reforma a sanatatii promovata de presedintele Traian Basescu care prevedea privatizarea Serviciului Mobil de Urgenta (SMURD), infiintat de Arafat insusi.

 

Nemultumirea exprimata public in acele zile nu s-a limitat doar la solicitarea demisiei lui Traian Basescu, ci a cuprins mai multe cereri: de la cele ale activistilor care vor oprirea proiectului minier de la Rosia Montana, pana la doleante cu un spectru mai larg, de tipul curatarea clasei politice.

 

Cititi si:

 

 
 
 
 

In noaptea de 15 ianuarie tensiunea a escaladat, baietii din galerii au avut grija sa scoata din maneca jocker-ul violentei, iar in cateva zeci de minute tot Centrul Vechi din Bucuresti s-a aprins ca un pom de Craciun. Odata cu cocktailurile incendiare, peste gardurile de protectie au zburat si ultimele semne de bunavointa din partea jandarmilor.

 

Initial protestatarii au castigat strada, s-au raspandit prin tot centrul orasului, desenand un arc de foc de la Piata Rosetti, Piata Universitatii pana la Piata Unirii. Jandarmii s-au repliat rapid si au trecut la masuri, raspunzand furiei cu furie: oameni dusi la sectie (la gramada), tunuri cu apa, corectii aplicate in strada, mici lupte de gherila. A doua zi au aparut diverse voci acuzand masurile dure si reactia agresiva a Jandarmeriei.

 

A fost anuntata o ancheta interna in cadrul institutiei pentru a vedea daca si cat s-a incalcat legea. Rezultatele ei?  Jandarmeria le-a comunicat scurt, la solicitarea Dela0.ro:


La nivelul Jandarmeriei Romane au fost dispuse doua verificari, iar la debutul acestora s-a constatat faptul ca Parchetul Militar desfasura cercetari în cauza, drept urmare competenta de a stabili eventualele abuzuri comise de jandarmi revine acestui organ judiciar. Conform prevederilor legale, verificarile Jandarmeriei au fost oprite.


Eventualele abuzuri pot fi constatate numai de Parchetul Militar, care va face si încadrarea juridica a faptelor.


Intrucat nu s-a finalizat nici o cercetare care sa stabileasca vinovatia vreunui jandarm, nu au fost dispuse sanctiuni.

 

Oamenii, oamenii de ordine, oamenii de zapada

 

In urma, a ramas impresia imposibil de sters ca oamenii de ordine actioneaza excesiv si, de multe ori, chiar nejustificat. Cateva saptamani, de la acel 15 ianuarie, au circulat clipuri si poze - pe Facebook, dar si pe primele pagini ale ziarelor - ba cu jandarmi implicati in actiuni violente, ba cu jandarmi umanizati de apropierea unui copil sau a unei inimi umplute cu heliu.

 

190

 

191

„Oamenii ne detesta”, se plangeau voci anonime din randul uniformelor albastre, intr-un articol al jurnalistului Catalin Tolontan care surprindea prapastia cascata intre posesorii gazelor lacrimogene si cei din banii carora fusesera cumparate.

 

La mijlocul lui februarie, cand iadul alb – vorba reporterilor de televiziune – se ridicase peste estul Romaniei, cu ambitia de a trage in adancuri toata suflarea, tot Tolontan scria o serie de reportaje din satele infasurate in viscol si moarte. Scria, de fapt, despre jandarmi, la doar o luna de la momentele in care, poate aceiasi, poate colegii lor, impartisera cu generozitate bastoane si pumni in gura generatiei adormite.

 

Si iata-i aici, sapand caverne precum personajele lui Jules Verne, in incercarea de a-i scula din morti pe cei ingropati de loviturile naprasnice ale oamenilor de zapada.

Comentarii

Lupanu: 20-09-2012

Si totusi. Nimeni nu facei

Si totusi. Nimeni nu facei nimic! Nimeni nu-i trage la raspundere!

sb: 20-09-2012

pacat ca abuzeaza de putere!

pacat ca abuzeaza de putere!

un om simplu: 20-09-2012

Trebuie schimbate legile 60

Trebuie schimbate legile 60 si 61/1991! Ele permit jandarmilor sa dea amenzi fara motiv.

Altfel, trebuie anchetati cei care au aruncat gaze in protestatarii (marea lor majoritate pasnici, printre ei fiind multi copii si batrani) pe 15 ianuarie 2012 si cei care au lovit protestatari in dube si/sau le-au distrus telefoanele cu inregistrari care puteau sa-i compromita (un exemplu: capitanul Cascaval, vezi videoclipul asta: http://www.youtube.com/watch?v=KGqppmYC3Ng)

Jacob: 09-11-2012

Romania a fost in 1907 ultima

Romania a fost in 1907 ultima tara enarpeoua confruntata cu o revolta de proportii a taranimii. A fost a taranimii pentru ca in mediul urban, de bine de rau statul roman functiona ca un stat de drept. In mediul rural, revolta s-a intins in acele zone in care supravietuirea fizica taranilor a fost pusa in pericol de un "sistem ticalosit" in care forta armata a statului era pusa nemijlocit in serviciul adminstratorilor terenurilor si unde, din varii motive, aspiratiile de ridicare ale taranilor erau blocate de proprietarii locali ai tereneurilor. Intimplarea a facut ca rascoala sa aiba loc la un an dupa serbarea cu fast a 4 decenii de succese ale statului roman.Astazi, mediul rural este prins intre mizeria servitutii si nesupunerea civila de la Marginea, din pacate mult mai greu de infiripat. Mediul urban nu mai este insa o oaza de occidentalitate, oricit de caricaturala, ci o aglomerare de populatie asistata plus citiva membri ai clasei de mijloc.Niciun stat nu poate elimina pina la capat coruptia si crima organizata, astfel ca pina acum disfunctiile statului roman puteau fi relativizate. Cind insa statul isi obliga cetatenii sa recurga la improvizatii periculoase si apoi fooseste forta pentru a lovi in cei pe care fata de care nu si-a indeplinit obligatiile, pentru ca nu si-a primit "dreptul" (aferent autorizatiilor, licitatiilor etc.) el nu se mai poate deosebi de o banda de racheti care percepe o taxa de protectie pe teritoriul sau.Intrebarea este cine va constata mai intii ca imparatul este gol, ca statul roman si-a anulat ultima justificare: masa de asistati, care lipsita de pomenile care au tinut-o pina acum linistita nu va mai face fata obligatiilor, sau cei citiva reprezentanti ai clasei de mijloc, mai aproape de reactiile celor de la Marginea?Teama mi-e ca cei dintii sint mai multi si mai impulsivi. Si teama ar trebui sa le fie si celor din Parlament, si baronilor locali pe care ii reprezinta.

Anonymous: 29-12-2012

Să nu dea dumnezeu cel sfînt

Să nu dea dumnezeu cel sfînt să vrem noi sînge nu pămînt! Cristoşi să fiţi nu veţi scăpa. Nici în mormînt.

Comenteaza

The content of this field is kept private and will not be shown publicly.