Recomandarile Dela0.ro

A inceput sa fie lumina!

de Vlad Stoicescu, Iulian Andrei, and Diana Oncioiu | Foto: Sa fie lumina 10-10-2017

Colectivul de ziaristi independenti din spatele proiectului "Sa fie lumina" a plecat la drum cu un episod special despre banii lui Dumnezeu. Am gasit "Buzunarul secret al sutanei". Este despre cum sunt finantate cultele in tara noastra din bani publici destinati, pe hartie, sa sprijine programe de dezvoltare locala.

Iata ca a sosit si ziua din care o Sa fie lumina. Am pornit de unde nu v-ati fi asteptat: din Harghita.
 
E unul dintre cele mai sarace judete ale tarii – aspect neimportant, totusi, in avantul autoritatilor locale de a sprijini cultele locului chiar si din buzunare bugetare menite sa sustina dezvoltarea comunelor Harghitei. Iar asta in conditiile in care confesiunile recunoscute oficial in Romania oricum primesc ajutoare financiare consistente de la bugetul de stat sau din bugetele judetene.
 
 
Vom ajunge, in incercarea noastra de a face lumina, in toate colturile tarii. Nu uitati ca puteti finanta proiectul, prin subscriptii lunare sau donatii singulare. Daca veti considera, desigur, ca e bine sa stiti unde se duc banii publici, deci ai vostri, in relatia stat-culte.
 
Altfel, in tara noastra toate cum le stiati. Pe langa faptul ca suntem foarte necajiti cu educatia, cu sanatatea, cu transporturile, cu primarii care si-au umflat lefurile pana n-au mai putut si acum nu mai au bani sa si le plateasca, ne-a mai luat si toamna pe nepregatite. N-a mai fost ciclon, dar s-a facut deja vreme de palton.
 
Vine iarna si nu ne va fi usor. Ramanem tara cu cei mai multi restantieri la intretinere din Europa. Iar zapada va lua negresit prin surprindere companiile noastre de salubritate platite generos sa-si plimbe utilajele pe strazi.
 
Intre vestile ceva mai bune, Simona Halep a urcat pe locul 1 in ierarhia WTA, vast prilej de mandrie nationala.
 
Iar la Iasi tocmai s-a desfasurat ceea ce scriitorul Jeff Lindsay (creatorul celebrului personaj Dexter) socoteste a fi cel mai bun festival de literatura si traduceri din lume. Nu suntem in masura sa il contrazicem. Le avem, cum s-ar zice, si noi pe ale noastre.
 
In rest, lumea larga cu ale ei: sta sa inceapa razboiul in Coreea de Nord. In Catalonia e in continuare haos cu independenta.
 
Inapoi la noi: in Bucuresti tot doamna Firea e la primarie si, cu masina, faci mai mult de la Otopeni pana la Casa Presei decat de la Iasi zburand pana la Bucuresti.
 
Mai bine sa nu ne mai gandim (desi mai bine ar fi sa ne gandim mai mult, mai ales in ziua votului).
 
Sa recomandam!
 
Ce nu poate lasa in urma Diana Oncioiu
 
  • Ziua Comemorarii Holocaustului in Romania
Pe 9 octombrie 1941 au inceput deportarile evreilor in Transnistria. Deportarile peste Nistru si viata de acolo reprezinta varianta finala a genocidului romanesc. Evreii si romii au fost trimisi în Transnistria pentru a muri - au fost extenuati in marsuri fortate, infometati, batuti, li s-a refuzat orice ingrijire medicala, au fost aliniati si executati. 
 
Oficialii francezi din Romania scriau asa in octombrie 1941: 
 
"Evreii din Basarabia si Bucovina sunt deportati in conditii greu de imaginat. Asistam la un plan sistematic de exterminare a populatiei evreiesti din zonele respective, un plan pus la cale de autoritatile romane si sustinut de nemti. Cate 60-80 de persoane sunt obligate sa calatoreasca intr-un vagon timp de 3-4 zile. La destinatie multi sunt deja morti. (...)
 
Dupa o noapte petrecuta sub cerul liber, evreii sunt obligati sa mearga 200 de km pe jos, cate 15-20 de km pe zi, fara sa primeasca mancare si fara sa aiba la ei bani pentru a putea cumpara ceva. Anumiti ofiteri le forteaza pe fete sa se prostitueze pentru o felie de paine. Rutele sunt pline de cadavre. Doar cei in putere reusesc sa ajunga la destinatie." (Carol Iancu, La Shoah en Roumanie)
 
Genocidul e un proces, un mecanism extrem de complex. Incepe cu identificarea grupului inamic, al dusmanului de moarte, acel celalalt care - fiind un pericol la adresa securitatii si identitatii nationale - trebuie eliminat.
 
Un astfel de discurs e construit de intelectuali si politicieni si e bazat pe mituri, prejudecati, aberatii nationaliste. Nu traiti cu impresia ca intelectualii anilor 1930 nu au contribuit din plin la acest discurs al urii, unul care nu a facut decat sa justifice si sa legitimeze crimele comise. Tot intelectualii au fost cei care i-au oferit Miscarii Legionare componenta spirituala si legitimitatea etica, ascunzandu-i astfel caracterul criminal. 
 
Dar lucrurile acestea nu avem cum sa le stim daca manualele noatre de istorie fie neaga, ignora sau distorsioneaza acest episod din istoria Romaniei. Cam asa stau lucrurile si de acest 9 octombrie 2017. Informatiile insa exista. Si sunt de gasit si in urmatoarele recomandari:
 
 - Ideologia nationalista si ‘problema evreiasca’. Eseu despre formele antisemitismului intelectual in Romania anilor '30, Leon Volovici
 
- Jurnalul, Mihail Sebastian
 
- Legiunea Arhanghelului Mihail, Armin Heinen
 
Ce nu poate lasa in urma Iulian Andrei
 
  • Un autor
Gao Xingjian. Nobelizat in 2000. Ii gasiti cartile traduse, in librarii. O undita pentru bunicul meu, de la Polirom, e o splendoare.
 
  • O scrisoare
 
  • O carte
35 de kile de speranta, de Anna Gavalda, la Polirom Junior.
 
  • Un film
Octav, la cinema.
 
Fiindca tot vine acum comemorarea a doi ani de la #Colectiv.
 
Ce nu poate lasa in urma Vlad Stoicescu
 
  • Decaderea lui Ocampo
Argentinianul Luis Moreno Ocampo a fost vreme de noua ani procurorul-sef al Curtii Penale Internationale de la Haga. Un star mondial al ideii de justitie si dreptate, CPI fiind primul tribunal permanent mandatat sa judece cazurile de genocid, crime de razboi sau infractiuni impotriva umanitatii.
 
Si totusi, Luis-Ocampo-cel-din-perceptia-publica nu pare sa fie acelasi Luis-Ocampo-din-realitate. De ce? O poveste despre decadere, AICI.

Comentarii

Comenteaza

The content of this field is kept private and will not be shown publicly.