EPISODUL II. Morisca

“La un depozit ecologic, ciorile mor de foame”

de Vlad Stoicescu si Oana Dan | foto: dela0.ro 01-12-2011

„2011. Uniunea Europeana. Bacau, groapa ecologica. Ca ma aprind iar!”, tuna Constantin Scripat. E toamna, una dintre ultimele zile cu soare, iar prefectul, un om cu o statura impunatoare, imbracat intr-o camasa bleu si pantaloni de costum, calca pe gunoaie si scaneaza nemultumit intinderea gropii care deserveste municipiul.

La Bacau s-au cheltuit 20 de milioane de euro intr-un program ISPA cu cofinantare BERD destinat crearii unui sistem eficient de management al deseurilor in resedinta de judet si 22 de comune invecinate. Celula noua exista, dar nu are inca o statie de epurare a levigatului functionala, iar rampa de sortare (etichetata drept “o porcarie unde nu se va sorta nimic” de catre unul dintre actorii implicati in sistem) este nefunctionala pentru ca autoritatile locale n-au reusit inca sa concesioneze serviciul de administrare a facilitatilor construite. „La ora actuala este o batjocura. Nu e depozit ecologic, e o groapa de gunoi in Bacau”, subliniaza exasperat prefectul.

Nemultumirea lui are radacini adanci in intarzierea organizarii licitatiilor pentru desemnarea administratorului depozitului si al operatorului de salubritate. „Se vor tine pana la finalul anului”, asigura Leonard Padureanu, coordonatorul unitatii de implementare a proiectului. Intre atatea necunoscute, singurele constante sunt cantitatea de gunoi varsata zilnic la groapa – 600 de tone – si banii intrati in conturile „baietilor destepti” care au asigurat asistenta tehnica si executia proiectului.

Un proiect ispititor si pentru Mesogeos

La licitatia pentru atribuirea contractului de executie a gropii, printre firmele interesate s-a numarat si Mesogeos SA, aparitie care a starnit rumoare la nivelul autoritatilor implicate in coordonarea proiectului, la curent cu „dezastrul” de la Galati. Leonard Padureanu sustine ca grecii n-au excelat in intocmirea unui dosar coerent de participare, cerand detalii tehnice care au starnit reactii umorale membrilor comisiei – conform declaratiei unuia dintre ei, firma greceasca „habar n-avea pe ce lume traieste”. Iar reputatia de diletanti a ajuns pana la urechile organismelor centrale, la Autoritatea de Management ex-ISPA din cadrul Ministerului de Finante, potrivit aceleiasi surse.

In final, la Bacau s-a impus in decembrie 2008 un consortiu format din firmele Bilfinger, Iridex si Hidroconstructia. Ultimele doua au fost implicate si in executia lucrarilor in cadrul proiectelor ISPA-managementul deseurilor din Arges si Ramnicu Valcea. Recent, in luna septembrie, Iridex – societate controlata de fostul senator PC, Corneliu Pascu – a mai obtinut un contract la Bacau, pe managementul deseurilor: aproape un million de euro pentru furnizarea containerelor si pubelelor necesare implementarii colectarii selective.

Intre timp, pana la desemnarea unui operator pentru gestionarea depozitului ecologic, primaria – care administreaza formal groapa – a trecut prin consiliul local o decizie de marire a pretului pe tona depusa de la 3,7 lei fara TVA la 24 de lei, desi nimic nu ar justifica o scumpire in aceasta etapa. Confruntat cu nemultumirea depozitarilor din tot judetul, prefectul a contestat-o. Argumentul oficialilor primariei a fost cresterea costurilor de administrare a gropii, desi e neclar ce anume ar aduce acum o crestere a pretului de operare a depozitului, din moment ce facilitatile conexe sunt nefunctionale.

Morisca de consultanti

Acolo unde, insa, autoritatile locale functioneaza incalcit, morisca firmelor implicate in derularea proiectului functioneaza perfect. Consultanta ISPA a fost antamata de un consortiu format din firmele Fichtner, Ramboll si Interdevelopment, cu ultima pe post de veriga a intereselor gri mereu prezente in cazul proiectelor europene pe mediu. „E stupul cel mai greu de distrus”, arata o sursa implicata la varf in ultimul deceniu in derularea proiectelor ISPA, facand referire la retelistica construita in Ministerul Mediului.

Interdevelopment, societate care detine 49% din actiunile filialei Fichtner la Bucuresti, este controlata de Mircea Cozariuc, fost angajat in aparatul ministerial de la Mediu, reprofilat in ultimul deceniu pe zona mult mai banoasa a serviciilor de consultanta. Apropiat intr-o vreme de PNL, medaliat de Emil Constantinescu cu Ordinul national Serviciul Credincios in grad de Cavaler pentru „rezultate deosebite in coordonarea si punerea in aplicare a programelor de protejare a mediului”, Cozariuc s-a reprofilat transpartinic, beneficiind in ultimii ani de cateva contracte pe bani publici si de o alura impozanta pe piata de consultanta.

Iar Mircea Cozariuc nu e singur. Usa s-a deschis la Bacau si pentru o firma „prietena”, contractata sa ofere asistenta pentru delegarea prin concesiune a depozitului ecologic si a serviciului de salubritate. Resourcing Environmental Consulting, care apare ca parte a unui consortiu din care mai fac parte firmele germane IGIP si ICP, are ca unic actionar o persoana aflata, in calitate de proiectant, pe orbitele Interdevelopment si Fichtner. Este vorba de Anca Tofan, presedintele Centrului Regional de Protectie a Mediului (REC Romania, fara nicio legatura cu acronimul REC care apare, oarecum inselator, ca parte a consortiului cu IGIP si ICP). Din datele aflate la Registrul Comertului, Tofan este asociata si intr-o firma de consultanta cu Dan Radu Paunescu, partenerul de business al lui Cozariuc. Resourcing Environmental Consulting, cu doar un angajat, a reusit anul trecut un profit de 806.110 lei, conform cifrelor furnizate pe siteul Ministerului de Finante. Iar in 2006, tot cu un angajat, firma raporta un profit de 1.444.670 lei.

Interesant este ca, inainte ca firma ei sa ofere consultanta pentru concesionarea serviciului de gestionare a depozitului ecologic, Anca Tofan a lucrat ca expert financiar in cadrul consortiului care a furnizat asistenta tehnica pentru supervizarea contractului ISPA de tratare a deseurilor solide in Bacau. Un document intern al Departamentului Control, Conformitate, Calitate si Antifrauda din cadrul Oficiului de Plati si Contractare Phare specifica in mai 2007 ca Tofan “nu are 10 ani experienta profesionala internationala in executia bugetara, controlul costurilor si structura tarifelor pentru utilitatile publice asa cum este specificat in Termenii de Referinta”. Totusi, pozitia Ancai Tofan a fost aprobata din considerente de experienta “larga, continua si extinsa” in proiecte cu finantare europeana.

JUCATORII
O miscare de intimidare

SOMA, compania catre care este concesionat serviciul de salubritate din Bacau, este condusa de liberalul Constantin Sosu, pe vremuri un apropiat al primarului Romeo Stavarache, retras in prezent din linia intai a partidului. Contractul societatii cu municipalitatea a expirat anul trecut, fiind prelungit pana la alegerea unui operator de salubritate prin licitatia care va urma finalizarii proiectului ISPA. Directorul SOMA, Doru Narcis, sustine ca firma va participa la licitatie si, desi nu o spune, perspectivele ca altcineva sa castige contractul sunt foarte mici. Avantajul operatorului e legat de un control aproape total asupra infrastructurii de salubritate stradala, in conditiile in care Directia de Servicii Publice din cadrul primariei achita lunar chirie catre SOMA pentru aproape 7500 de europubele si 2600 de eurocontainere. Primele costa bugetul local 5 lei pe bucata, ultimele 37.3 lei pe unitate, in total aproximativ 130.000 de lei pe luna.

Incertitudinea care planeaza in Bacau asupra viitorului operator al serviciului de salubritate a fost alimentata, in ultimul an, de aparitia unei noi firme infiintate chiar de primarie, printr-o hotarare de consiliu local. S-ar fi incercat, sustin surse locale, decuplarea SOMA de la banii care se rostogolesc din buzunarele bacauanilor catre bugetul local. Practic, Directia de Servicii Publice, condusa de Viorica Marcu, a fost pe punctul de a se transforma in societatea comerciala Novabac. „Pentru externalizarea serviciilor”, explica ambiguu directoarea, care sustine ca oricum nu mai intentioneaza nimeni in Primarie sa definitiveze ideea. Doru Narcis de la SOMA crede insa ca autoritatile si-ar fi dorit sa infiinteze o entitate care sa participe la licitatii, dar au renuntat pentru ca noua firma n-ar fi putut intruni conditiile din caietele de sarcini, care cer ceva ani de experienta in serviciul concesionat.

Fiecare cu propria grila de lectura a legii

In ceea ce priveste deseurile municipale, Marcu se lauda ca primaria Bacau a indeplinit tinta de reducere a cantitatii depuse la groapa cu 15%, prin urmare nu are nimic de platit la Fondul de Mediu. Asumandu-si o grila proprie de lectura a legii, „depinde fiecare cum a citit si interpretat hotararea de guvern”, aceasta puncteaza pe hartie realizarea unei tinte pe care in realitate o considera cam mare, mai ales ca „oamenii inca nu sunt civilizati sa colecteze selectiv deseurile”. Insa, tentativele locale de colectare selectiva, cu rezultate demne de raportat in zonele rurale, mai ales pe fluxul de plastic, sunt compromise de lipsa de utilaje de colectare adecvate.

In final, in afara Bacaului, aproape orice demers de colectare selectiva e discreditat de rezultatul final: gunoiul e deversat tot la groapa, iar in resedinta de judet separarea deseurilor ramane o activitate mai degraba marginala. „Suntem deja speriati de cat va costa depozitarea la groapa dupa concesionare”, declara Leonard Padureanu, ca un semn ultim al faptului ca problema majora a sistemelor de management a deseurilor va fi, in urmatorii ani, tot pe zona de umplere neselectiva a celulelor ecologice. Paradoxal, desi contractele de consultanta si asistenta tehnica ar fi trebuit sa configureze un sistem construit pe ideea sortarii si valorificarii deseurilor, tintele proiectelor derulate pe acest segment cu bani europeni par a fi, in pragul finalizarii lucrarilor, la fel ca in zorii demararii lor.

  • Acest material jurnalistic a fost realizat cu sprijinul Fundatiei Soros Romania, in cadrul programului Jurnalism de investigatie in slujba interesului public. Continutul acestui material nu reprezinta pozitia oficiala a Fundatiei Soros Romania.

Comentarii

Comenteaza

The content of this field is kept private and will not be shown publicly.

Legea lor, implementarea noastra

Obligatii europene

In urmatorii 9 ani, Romania trebuie sa atinga o tinta de reciclare de 50% din volumul total de deseuri municipale, sa valorifice energetic 40% si sa depuna la groapa maxim 10%.  Numai anul acesta tinta globala de reciclare a Romaniei este de 46%. Peste doi ani, va creste la 60%. Iar neindeplinirea ei poate aduce declansarea unei proceduri de infringement si amenzi de 200.000 de euro pe zi, in 2020, potrivit lui Jose Jorge Diaz del Castillo, oficialul european responsabil de directiva inchiderii gropilor de gunoi neconforme. In prezent, datele serviciului comunitar de statistica Eurostat arata ca doar 1% din deseurile municipale din Romania sunt reciclate, in timp ce media europeana este de 42%.

Realitati locale

Coroborarea cifrelor oficiale furnizate de Ministerul Mediului, Ministerul Finantelor Publice si Comisia Europeana arata asa: realizarea unor sisteme integrate de management al deseurilor a inghitit deja aproape 150 de milioane de euro din fonduri ISPA (un instrument de pre-aderare dedicat proiectelor de infrastructura si protectia mediului) si va beneficia, in urmatorii ani, de o finantare totala de 1,8 miliarde de euro prin Programul Operational Sectorial Mediu. La schimb, cetateanul ar trebui sa beneficieze de un sistem care sa-i colecteze selectiv gunoiul (pe fractii reciclabile: plastic si aluminiu, hartie si carton, sticla), sa-l sorteze, sa-l valorifice si doar in ultima instanta sa-l depuna la groapa. Pana acum insa, sistemul n-a adus decat promisiuni celor pe care ar trebui sa-i deserveasca si bani celor angajati sa-l implementeze.

Infrastructura de colectare selectiva

Infrastructura de colectare selectiva

Morisca de consultanti

Morisca de consultanti