O reintegrare ratata

Adevarul despre “lenea asistatilor social”

de Diana Oncioiu | Foto: Dela0.ro 30-10-2017

In Romania, 250.000 de oameni primesc venitul minim garantat, fiind in acelasi timp si apti de munca. Statistica e doar pe hartie, pentru ca in realitate unii dintre acesti oameni nu pot fi incadrati in campul muncii, in vreme ce altii n-au calificarea necesara pentru a ocupa putinele locuri de munca. Cu largul concurs al presei si al politicienilor, perceptia publica e ca milioane de asistati paraziteaza bugetul de stat.

Trei barbati tot dau tarcoale grupului de oameni care asteapta sa intre in Casa de Cultura a Studentilor din Craiova. Unul dintre ei isi face curaj si ataca coada din lateral. E apostrofat rapid de o doamna, situatie care-i descurajeaza pe ceilalti doi barbati. Confuzi si descumpaniti hotarasc sa plece.
 
Toti trei sunt beneficiari de venit minim garantat (VMG). Vin dintr-o comuna aflata la 40 de km de Craiova. Sunt singurii beneficiari prezenti la bursa locurilor de munca organizata, la mijloc de octombrie, de Agentia Judeteana de Ocupare a Fortei de Munca Dolj (AJOFM). 
 
Pentru presa centrala sau pentru politicieni ei sunt “asistatii care nu vor sa munceasca”, care “stau pe banii statului”, care “beau si fumeaza din ajutorul social”, care “prefera somnul la umbra iasomiei din curte decat munca la camp”. Astfel de stiri apar in numar mare atunci cand se organizeaza cate o bursa a locurilor de munca.
 
Am decis sa participam la cea din Dolj, unul dintre judetele cu cel mai mare numar de beneficiari de venit minim garantat. Am vrut sa ii cunoastem pe cei care “nu vor sa munceasca” si am vrut sa intelegem la fata locului acest sistem de protectie sociala menit sa ii ajute pe cei vulnerabili.
 
Nu prea am dat de beneficiari – dar nu pentru ca sunt lenesi, ci pentru ca sistemul e organizat de asa natura incat, in practica, angajarea unei persoane care ia ajutor social este doar o serie de proceduri menite sa “achite” de responsabilitate institutiile implicate in proces.
 
Forme fara fond
E o zi buna de stat la coada afara, in Craiova. Desi calendarul spune ca suntem in plina toamna, termometrele arata 25 de grade. Bursa locurilor de munca organizata in oras urmeaza sa se deschida in jurul orei 9.
 
La 8.45 sunt deja cincizeci de oameni care asteapta. La 9.30 cand se deschid usile sunt peste o suta. Intra in grupuri mici, intrucat spatiul nu este foarte generos. Pe stanga si dreapta, angajatorii. Pe mijloc e un culoar destul de ingust pe care se deplaseaza cei in cautarea unui loc de munca.
 
Fiecare judet din tara organizeaza obligatoriu doua burse pe an, in aprilie si octombrie. Apoi, la cererea agentilor economici, se mai pot organiza si altele. Bursa din aprilie e una generala, cea din octombrie e pentru absolventi. De la AJOFM Dolj primim asigurari ca si cea din toamna e deschisa pentru toata lumea, inclusiv pentru beneficiarii de venit minim garantat, care sunt obligati sa participe.
 
In ciuda asigurarilor transmise, legea nu precizeaza aceasta obligatie a participarii pentru cei care primesc venit minim garantat.
 
Si-au anuntat prezenta 47 de agenti economici cu 1400 de locuri de munca. Dintre acestea, 66 sunt pentru persoane cu studii superioare, restul pentru cele fara studii superioare – de la muncitor necalificat, zugrav, zidar, tinichigiu sau agent de paza pana la vanzator, barman, brutar sau receptioner. 
 
Potrivit AJOFM Dolj, au trecut pe la Casa de Cultura a Studentilor 548 de persoane. Dintre ele, “438 absolventi si 110 persoane apartinand altor categorii, iar 270 au fost selectate in vederea angajarii”.
 
Cei 548 sunt somerii indemnizati sau somerii care nu primesc indemnizatie. Sunt oameni cu opt clase, cu liceu sau facultate. Oameni care dupa ani de zile in care au fost angajati au ramas fara loc de munca. Sau tineri abia iesiti de pe bancile scolii.
 
Singurii trei beneficiari de venit minim garantat prezenti la Craiova nu stiau de bursa. Ei venisera la AJOFM pentru a-si reinnoi fisa de inregistrare in baza de date a agentiei, fisa care atesta ca sunt in cautarea unui loc de munca.
 
E un proces pe care un beneficiar e obligat sa il parcurga daca doreste sa primeasca ajutorul. De la biroul AJOFM Dolj au fost trimisi la bursa. Ajunsi aici nu prea intelegeau ce se intampla si cu cine ar trebui sa vorbeasca. S-au tot invartit in jurul oamenilor, au incercat sa intre sa puna o intrebare, n-au reusit, dupa care au plecat. 
 
Cei trei doljeni trimisi de colo-colo sunt potrivit legii beneficiari de ajutor social apti de munca. Teoretic, ei se pot angaja, iar odata angajati nu mai primesc ajutorul social. Venitul minim garantat il pot pierde in diferite situatii. Daca nu efectueaza orele de munca in folosul comunitatii, de pilda. Aceste ore variaza in functie de suma pe care o primesc.
 
O familie cu cinci copii ia in jur de 600 de lei pentru care presteaza 70 de ore de munca, adica aproape 9 zile. 
 
Ajutorul este conditionat si de vizita o data la sase luni la agentia pentru ocuparea fortei de munca (in fiecare judet exista una) pentru reinnoirea unei cereri prin care beneficiarul se obliga sa participe la orice curs de formare, calificare, recalificare organizat de AJOFM si sa mearga la orice interviu sugerat de agentie in vederea ocuparii unui loc de munca. In cazul in care refuza de trei ori una dintre cerintele de mai sus, ajutorul social este intrerupt. Asa spune legea.
 
In Dolj, potrivit Agentiei Nationale pentru Ocuparea Fortei de Munca (ANOFM), din 2013 pana in prezent niciun beneficiar apt de munca nu a refuzat un loc de munca oferit de agentie.
 
Un instrument de compensare
In Dolj au fost in luna septembrie 13.170 de beneficiari de venit minim garantat. Dintre acestia, apti de munca sunt 20.227.
 
Termenul de beneficiar folosit de lege se refera la cel care depune dosarul pentru ajutor. Cand calculeaza numarul persoanelor apte de munca, Agentia Nationala pentru Plati si Inspectie Sociala (ANPIS – institutia care gestioneaza fondurile acordate de la buget pentru asistenta sociala) are in vedere toti adultii din dosar capabili sa munceasca. Drept urmare numarul celor apti de munca va fi in multe situatii mai mare decat numarul beneficiarilor de VMG.
 
In 2015, la nivel national au fost 227.942 de beneficiari de VMG si 270.490 de persoane apte de munca.

In 2014, au fost 240.617 de beneficiari si 253.709 de persoane apte de munca.
 
Dar persoane apte de munca sunt si mamele care au in ingrijire copii sub 7 ani, beneficiarii care au grija de persoane cu handicap grav sau persoane varstnice dependente. Sunt luate in calcul, la numaratoare, de catre ANPIS, desi ele sunt exceptate prin lege de la orele de munca in folosul comunitatii si de la vizitele la AJOFM-uri, adica inclusiv de la cautarea unui loc de munca.
 
Practic, statul roman numara printr-o institutie a sa – ANPIS – niste persoane pe care le considera apte de munca, in vreme ce printr-o alta institutie a sa – AJOFM – nu le pune in randul celor care ar trebui incadrate in campul muncii. 
 
Calculul la gramada, fara nicio noima si fara nicio corelare a diferitelor date institutionale, e doar o parte a problemei. Un alt element pe care statul, in general, nu il ia in considerare este posibilitatea reala de angajare a acestor persoane apte de munca si beneficiare de VMG.
 
Fenomenul a fost analizat intr-un raport al Curtii de Conturi din 2016, in care autorii au comparat numarul de posturi vacante pentru muncitorii necalificati cu numarul beneficiarilor de VMG apti de munca. Doar 4% din acestia ar fi putut ocupa un loc de munca, adica 8.000 de persoane. Motivul? Nivelul extrem de redus de pregatire profesionala.
 
812
 
Cele doua conditionari impuse beneficiarilor de VMG – orele de munca in folosul comunitatii si inregistrarea la AJOFM – functioneaza sau ar trebui sa functioneze ca mecanisme de integrare pe piata muncii. Mihai Vasile, fost consilier al secretarului de stat pentru incluziune sociala din cadrul Ministerul Muncii, spune ca aceasta integrare vizata pe hartie nu se intampla si in realitate.
 
De ce? “VMG e gandit ca un instrument de ajutor intr-o situatie dificila si ar trebui sa fie un mecanism de reintegrare rapida in campul de munca. Din pacate, insa, ajunge sa fie un mecanism de compensare pentru lipsa unei economii locale sustenabile: nu exista locuri de munca pentru populatia vulnerabila, asa ca le dam acest ajutor”. 
 
Primul astfel de mecanism existent, detaliaza Mihai Vasile, e pus in practica de AJOFM. Agentia e cea care il evalueaza pe beneficiar si in functie de acesta evaluare il trimite catre un angajator sau altul. Daca angajatorul e multumit, omul este angajat.
 
Problema sesizata de Mihai Vasile este ca nu avem date cu privire la numarul de beneficiari care au fost angajati astfel. Fostul consilier a cerut personal aceste date pe vremea cand lucra la Ministerul Muncii. Nu le-a primit vreodata.
 
Statul nu raporteaza, de asemenea, cati beneficiari apti de munca nu au fost niciodata contactati de AJOFM-uri intrucat nu li s-a gasit vreo oportunitate de angajare. Legea spune ca beneficiarii nu pot refuza ofertele puse la dispozitie de AJOFM-uri – in practica, insa, aceste oferte nu prea exista.
 
Sa mergem, insa, pe cazul fericit in care un asistat chiar are o oportunitate de angajare. Daca beneficiarul nu primeste slujba, se intoarce la AJOFM cu refuzul angajatorului, iar pe baza lui primeste o adeverinta prin care se confirma ca nu a refuzat locul de munca. Pur si simplu nu l-a obtinut. In acest fel el continua sa isi ia ajutorul social. Neavand un sistem de evaluare a acestui proces e greu de spus unde esueaza el, subliniaza Mihai Vasile.
 
Prezenta beneficiarilor de venit minim garantat la bursele locurilor de munca nu este obligatorie, nu exista baza legala pentru asa ceva. Primarii care se bat cu pumnul in piept la televizor ca le vor taia ajutorul persoanelor care nu merg la bursa nu fac decat exercitii de imagine. Iar reporterii care rostogolesc informatia potrivit careia “asistatii s-au inghesuit la bursa locurilor de munca doar pentru a-si lua o adeverinta in baza careia sa isi ia ajutorul” dezinformeaza.
 
Legea nu conditioneaza acordarea VMG de participarea la astfel de evenimente organizate de agentiile judetene pentru ocuparea fortei de munca – pentru ca simpla prezenta la o bursa nu inseamna oportunitate de munca oferita de AJOFM.
 
Ce se intampla in realitate
Inspectorul Alina Ghercioiu de la AJOFM Dolj stie si motivele pentru care beneficiarii de VMG din judet lipsesc de la bursa locurilor de munca din Craiova. Primul are legatura cu locatia, mai exact faptul ca aceste burse se desfasoara doar in orasul resedinta de judet, nu si in diferitele puncte de lucru ale agentiei.
 
De ce ar fi acest lucru un impediment? Pentru ca deplasarea poate sa fie un efort financiar considerabil pentru beneficiar. Din comuna Cetate, care are cei mai multi beneficiari de VMG din Dolj, pana in Craiova sunt 80 de km. Din comuna Motatei, a doua cu cei mai multi beneficiari de ajutor social, pana la Craiova sunt 70 de km. 
 
De ce nu se organizeaza atunci bursele in mai multe puncte din judet? Pentru ca nu sunt suficienti agenti economici in zonele respective. Locurile de munca menite sa inlocuiasca acordarea venitului minim garantat cu un salariu nu exista.
 
Al doilea motiv pentru care beneficiarii nu se inghesuie la astfel de burse il reprezinta scolarizarea, mai exact lipsa ei. Tot lipsa scolarizarii, tradusa prin macar opt clase absolvite, ii impiedica pe beneficiarii de venit minim garantat apti de munca sa participe la orice fel de curs de calificare.
 
Explicatiile date de inspectorul Ghercioiu evidentiaza problemele primului mecanism menit sa ii integreze pe benficiarii de VMG pe piata muncii. Ele sunt sustinute si de primariile comunelor cu cei mai multi beneficiari de VMG din judetul Dolj.
 
Dupa ce Alina Ghercioiu ne-a comunicat ca institutia pe care o reprezinta tine legatura cu primariile atunci cand e vorba de bursa locurilor de munca, Dela0.ro a contactat cinci dintre ele. Raspunsurile primite au fost diverse. De la “nu e treaba noastra asta cu angajarea, tine de AJOFM si ei tin legatura direct cu asistatii” pana la “si daca ne trimit informatiile ce sa facem cu ele? Asistatii nostri sunt mai toti analfabeti, nu ii ia nimeni.” 
 
Primariile sunt cele care gestioneaza un al doilea mecanism prin care beneficiarii de VMG ar putea fi integrati in campul muncii – orele de munca in folosul comunitatii. Fostul consilier de la Ministerul Muncii Mihai Vasile sustine ca aceasta masura e perceputa ca una punitiva, care pedepseste beneficiarul.
 
“Primariile ar putea gandi un plan prin care sa-si satisfaca o serie de nevoie reale", sustine Vasile, "sa ofere oamenilor experienta de munca si apoi recomandari necesare pentru angajarea ulterioara. Oricum administratia locala este subdimensionata, de ce sa nu te folosesti de aceasta resursa umana intr-un mod eficient?”
 
Concluzia lui Mihai Vasile este ca, de fapt, nu exista o oferta de munca reala pentru acesti oameni – ci doar diferite mecanisme administrative prin care diversi actori institutionali bifeaza, pe hartie, obligatiile fixate de lege.
 
In situatiile rare in care oferta de munca exista, apar alte si alte probleme in cazul beneficiarilor de VMG – distanta, programul, transportul. Unii nu pot lucra in schimburi pentru ca nu se mai pot intoarce acasa – de pilda, daca ei ies de la presupusul loc de munca la 20:00, dar ultima cursa spre casa e la 19, sunt in imposibilitatea de a face naveta. Exemplul functioneaza si in sens invers – cand potentiala munca incepe la 6 sau 7 dimineata, dar primul tren ajunge in orasul angajatorului la 8 sau la 9. 
 
Nu in putine cazuri, beneficiarii de VMG au de parcurs cativa kilometri pe jos pentru a putea ajunge la un mijloc de transport care sa ii duca in oras. Vorbim de beneficiari de VMG care locuiesc in zone rurale marginalizate. Beneficiarii de VMG fac parte din categoria oamenilor vulnerabili, oameni saraci impinsi fie la periferia oraselor, fie in sate rupte de restul comunitatii, fara o infrastructura functionala. Ei sunt oamenii de la margine. 
 
Solutia ar putea fi organizarea unor evenimente tip bursa locurilor de munca cu oferte strict pentru beneficiarii de VMG, exact in comunitatile unde sunt ei sau macar aproape de comunitatile in care traiesc. Dar pentru asta e nevoie de o colaborare intre AJOFM-uri, agentii economici si, mai ales, primarii. Aceasta colaborare nu exista. In acest moment fiecare institutie e interesata sa bifeze propriile obligatii birocratice si atat. 
 
Cati beneficiari de VMG au refuzat
un loc de munca
Orice discutie despre beneficiarii de venit minim garantat trebuie sa contina cifre. De ce? Pentru ca ele sunt primele care demonteaza miturile prezente in discursul public.
 
In Romania sunt aproximativ 250.000 de beneficiari de venit minim garantat. Nicidecum 7 milioane. Atunci cand sunt vehiculate astfel de cifre, aveti in vedere ca ele contin diferite categorii incadrate la asistenta sociala, cum ar fi copiii care iau alocatie sau persoanele cu dizabilitati sau parintii care primesc indemnizatie pentru cresterea copilului.
 
In mod uzual, insa, termenul de “asistat social” face referire la beneficiarul de VMG. Potrivit Agentiei Nationale pentru Plati si Inspectie Sociala, in luna septembrie, au fost 218.856 de beneficiari. 
 
Datele ANPIS arata ca, in 2017, avem 254.763 de persoane apte de munca care iau ajutor social. Dintre acestea nu stim exact cate sunt mame care au in ingrijire copii sub 7 ani, beneficiari care au grija de persoane cu handicap grav sau persoane varstnice dependente. De ce este important? Pentru ca acestea, desi sunt considerate pe hartie apte de munca, nu intra de fapt in categoria persoanelor ce pot fi incadrate in campul muncii. 
 
Persoanele apte de munca care primesc ajutor social au fost anul acesta si subiectul unei propuneri de modificare a legii asistentei sociale. In mai 2017, deputatul liberal Florin Roman a propus ca ajutorul social sa fie intrerupt la primul refuz de ocupare a unui loc de munca; la primul, nu la al treilea, cum prevede legea actuala.
 
Parlamentarul si-a justificat propunerea cu presupuse date primite de la sapte AJPIS-uri (structurile judetene ale ANPIS), date potrivit carora 98% din beneficiari refuza locurile de munca oferite de agentii. Liberalul a uitat, totusi, sa spuna exact care sunt acele agentii.
 
Dela0.ro a trimis o solicitare de presa la ANPIS pentru a afla cati beneficiari de VMG au refuzat un loc de munca din 2013 incoace, in fiecare judet in parte.
 
In anul 2013, 807 de persoane nu au acceptat un loc de munca de la agentiiile teritoriale de ocupare a fortei de munca; in 2014 – 233; in 2015 – 863; in 2016 – 231. Pana pe 30 septembrie 2017, 511 beneficiari au refuzat un loc de munca.
 
Tot de la ANPIS am aflat si cati beneficiari au pierdut in anul 2017 ajutorul pentru ca au refuzat de trei ori un loc de munca. Numarul lor, la nivelul intregii tari, este de 763. 
 
Datele alarmante furnizate de deputatul Roman sunt, insa, usor de rostogolit in presa si de utilizat in discursul public. Chiar daca baza factuala nu exista, multi romani cred ca bugetul de stat e impovarat de milioane de asistati social care n-au nicio obligatie legala si care refuza la nesfarsit locurile de munca puse la dispozitie.
 
Cand vine vorba de saracie, chiar de saracie extrema, lucrurile sunt mult mai complicate decat un simplu “e lenes”, “asa sunt ei, nu vor sa munceasca” sau “stau toata ziua la carciuma”. Identificarea solutiilor presupune, inainte de toate, intelegerea cauzelor, dar si a mecanismului institutional chemat sa regleze problema sociala. 
 
Pana atunci, alti beneficiari de venit minim garantat apti de munca vor parasi o bursa a locurilor de munca fara nicio posibilitate reala de a fi angajati, dar cu o declaratie data unui reporter, pentru o stire care va face inconjurul retelelor de socializare si televiziunilor: “Asistatii social vor sa scape de munca!”. 

Comentarii

Claudia: 30-10-2017

Nu ati adunat aici

Nu ati adunat aici pensionatii pe caz de boala, cu spaga (cazul de la Botosani cu oameni conducand dar pensionati pe caz de boala din motive de orbire). Aceleasi boli in occident nu sunt motiv NICI MACAR pentru program redus de munca, sau gramada de pensionati cu 20 de ani contribuiti la stat (cand noi tinerii vom lucra pentru a contribui 40 ani).

Anonymous: 31-10-2017

"In Dolj au fost in luna

"In Dolj au fost in luna septembrie 13.170 de beneficiari de venit minim garantat. Dintre acestia, apti de munca sunt 20.227." ??????

Diana Oncioiu: 31-10-2017

Am explicat de unde această

Am explicat de unde această diferență chiar în text - "Termenul de beneficiar folosit de lege se refera la cel care depune dosarul pentru ajutor. Cand calculeaza numarul persoanelor apte de munca, Agentia Nationala pentru Plati si Inspectie Sociala (ANPIS – institutia care gestioneaza fondurile acordate de la buget pentru asistenta sociala) are in vedere toti adultii din dosar capabili sa munceasca. Drept urmare numarul celor apti de munca va fi in multe situatii mai mare decat numarul beneficiarilor de VMG."

Comenteaza

The content of this field is kept private and will not be shown publicly.